Așadar, și tu ești analfabet…

Dacă ai ajuns la acest articol ca să vezi ce fel de idiot își permite să scrie un text despre analfabeți, află că acest articol abordează analfabetismul financiar. Partea bună, după cum vei putea vedea mai jos, este că dacă ești român ai o șansă din zece să nu fii incapacitat. Rămâi cu mine!

Într-un studiu recent, realizat de Institutul de Economie Mondială, se arată că 92% dintre români sunt analfabeți din punct de vedere financiar. Mai concret, 9 din 10 români nu pot face diferența între valorile nominale și reale ale unor bunuri, nu înteleg ce înseamnă diversificarea riscului și nu pot calcula o dobandă. Asta în condițiile în care la finalul anului 2021 peste 150.000 de români (persoane fizice) figurau cu restanțe la credite.

Dar ce este analfabetismul financiar?

Dacă ar fi să îți ofer o definiție scurtă, analfabetismul financiar înseamnă incapacitatea de a înțelege și aplica mecanismele financiare cum ar fi bugetarea, investițiile, împrumuturile, impozitatea și managementul financiar personal. Dacă ești la începutul acestui drum al educației financiare, probabil că definiția de mai sus te face mai degraba sa vrei să o lași baltă, dar crede-mă că nu este deloc atat de complicat pe cât pare. Ai puțină răbdare și îmi vei mulțumi mai târziu.

Revenind la studiul menționat mai sus, acesta arată că 13% dintre români se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi. Toate acestea se traduc în stres financiar, iar în momentul în care trăiești guvernat de stres este foarte greu să îți depășești condiția. Mai mult decât atât, 53% dintre persoanele chestionate nu au economist în ultimii trei ani, iar 27% dintre cei ce au făcut-o au preferat să țină banii “la saltea”.

Cele 8 procente din populație care au noțiuni economice elementare plasează România nu doar la mare distanță de tările dezvoltate (Germania – 53%, Olanda – 45%, Austria, 33%, SUA – 30%, Franța – 31% sau Italia – 25%), dar și pe ultimul loc în raport cu alte tări în curs de dezvoltare din regiune (Albania – 10%, Bosnia și Herțegovina – 10%, Serbia – 17%, Bulgaria – 18%, Ungaria – 26%, Croația – 28%, Polonia – 30%, Cehia – 42%).

Dar poate cel mai îngrijorător aspect este acela că 39% dintre respondenți au afirmat că nu sunt interesați să primească informații despre concepte și noțiuni financiare.

Așa, și până la urmă care e problema?

Problema este că, în lipsa unor minime noțiuni financiare, devii predispus la a cădea într-o serie de capcane, cum ar fi acumularea de datorii nesustenabile, gestionarea deficitară a cheltuielilor (ceea ce te va duce, în cel mai bun caz, la a trăi de la salariu la salariu) sau chiar expunerea la diverse escorcherii financiare.

Sunt șanse mari ca și tu să te regăsesti în cifrele de mai sus și e foarte probabil să nu fii de partea fericită a procentelor. Până nu demult și eu eram în aceeasi situație și una dintre cauze se regăsește foarte probabil în istoria noastră recentă. În principiu, indiferent de intervalul de vârstă în care te situezi, fie ai trăit în comunism, fie părinții tăi au făcut-o, iar asta poate fi o mare piedică în educația ta financiară. Poate ai avut șansa să fi învățat că este sănătos să pui, pe cât posibil, niște bani deoparte, dar nu și ce să faci mai departe cu ei, ajungând să îi ții în casă sau, în cel mai fericit caz, într-un depozit care oricum le erodează valoarea în timp pentru că de cele mai multe ori dobânda e prea mică.

Ce vreau să spun este că pot întelege de ce suntem în această situație la nivel de țară și nu te-aș condamna dacă ai fi și tu în aceeași oală cu majoritatea populației. Întrebarea este: cum faci să ieși de acolo?

Alfabetizarea financiară îți va aduce o varietate de beneficii care îți pot îmbunătăți substanțial standardul de viață:

• Gestionarea cât mai eficientă a banilor și a datoriilor
• Reducerea cheltuielilor
• Setarea și atingerea de obicetive financiare (economii de studii, achiziții de bunuri, etc.)
• Scăderea nivelului de anxietate și stres financiar

Ok, deci ce poți face?

Aș putea enumera o listă lungă de lucruri pe care le-ai putea face, doar că trebuie să o iei pas cu pas.

Se zice că un om needucat financiar va cheltui mai mult decât veniturile sale. Primul lucru pe care îl poti face este să te intrebi dacă tu ești omul acesta.

După care îți poti adresa câteva întrebări despre propriile finanțe:

• Știi cum să creezi un buget personal?
• Ai datorii? Ai gândit un plan pentru a le achita?
• Știi ce este un fond de urgență? Dar unul de siguranță?

Repet, este posibil ca acești termeni să te neliniștească și să ți se pară dificil de urmărit, însă în spatele lor sunt câteva concepte de bază pe care ți le voi prezina mai jos.

În momentul în care cheltuielile lunare depășesc veniturile putem afirma că asistăm la o proastă gestionare a veniturilor și, implicit, la lipsa educației financiare. Fiecare român are nevoie să înțeleagă cum câștigă și cum cheltuie, cum economisește și cum poate să-și sporească averea personală.

Dezvoltarea cunoștințelor financiare pentru a-ți îmbunătăți finanțele personale implică o investiție serioasă de timp și energie în învățarea și practicarea unor abilități legate de gestionarea banilor. Fă-o! Este o investiție în tine fără de care nici nu poți avea curajul de a te gândi la prosperitate.

Vestea bună e că trăim într-o perioadă în care informația se află la un click distanță, iar internetul este realmente plin de cărți, cursuri, bloguri, webinarii, etc. În primă fază te vei simți copleșit de multitudinea de concepte noi, dar pe masură ce progresezi lucrurile vor începe să se așeze. Necesită un pic de efort din partea ta să filtrezi conținutul de calitate de restul. Poate la început nu te vei crede în stare, dar nu îți face probleme, în timp îți va fi din ce în ce mai ușor.

Toate acestea nu au, însă, nicio valoare fără un set clar de obiceiuri și un minim de organizare a finanțelor personale. E foarte bine că ai început să te documentezi, dar e momentul să și implementezi ce ai descoperit, să aplici în viața ta de zi cu zi, să înveți din greșelile trecutului și să devii tot mai bun.

Mai concret?

Iată câteva sugestii cu care poți începe:

• Crează-ți un buget. Urmărește în fiecare lună câți bani primești în raport cu cât cheltui. Poți face asta în Excel, pe hârtie sau poți folosi una din multele aplicații de mobil. Voi explica mai pe larg, într-o postare dedicată, cum te poate ajuta bugetul, dar acum începem cu câteva idei importante de care deja poți ține cont. În primul rând, în secțiunea “Venituri” notează-ți atât veniturile active (care necesită timpul și efortul tău: salariu, bonusuri etc.) cât și pe cele pasive (ce nu necesită prezența ta: chirii, acțiuni, etc.) dacă există. În acest fel vei avea o imagine cât mai corectă asupra sumelor care îți intră în buzunar lunar. Apoi, ține cont că și cheltuielile se împart în două categorii: nevoi (hrană, igienă, chirie, utilități, etc.) și dorințe (achiziții de bunuri, ieșiri în oraș, concedii, activități de relaxare, etc.) și notează-ți propriile cheltuieli în consecință. În final, aplică regula 50-30-20. Este varianta cea mai simplă în care îți poți realiza bugetul lunar și presupune să îți împarți totalitatea veniturilor (active și pasive) astfel:
  • 50% se vor duce către nevoi
  • 30% către dorințe
  • 20% către economii (și mai apoi către investiții)

• Plătește-te pe tine primul. Presupune stabilirea unui obiectiv de economisire (investiții, fond de urgență/siguranță, rambursarea unei datorii, etc.), a unei sume cu care vrei să contribui lunar și să o “pui deoparte” înainte de a-ți distribui banii către alte cheltuieli (facturi, compărături, etc.)
• Crează-ți un fond de urgență. Fondul de urgență reprezintă o sumă de bani (în jur de 2000-3000 lei) pe care să o ai mereu pregătită în cazul în care te lovești de neprevăzut: ți se sparge o țeavă în casă, ai nevoie de o consultație medicală costisitoare, se strică ceva la mașină, etc. Unii oamenii sunt de părere că această sumă trebuie ținută cash, alții susțin că ar fi bine să stea într-un cont cu card atașat, dar la urma urmei ține de cum îți este ție mai confortabil. Un aspect foarte important: achiziția unui telefon nou NU este o urgență, deci nu ne vom folosi de acest cont pentru a o realiza.
• Scapă de datoriile de consum. Dacă ai deja credite de consum (auto, nevoi personale, servicii medicale, etc.) probabil că ți-ai dat seama deja de impactul pe care acestea le au asupra finanțelor tale lunare. Ceea ce poate nu ai realizat este faptul că nu doar dobânda (mare, în cele mai multe cazuri) este inamicul tău în acest joc, ci și costul de oportunitate (ce sacrifici pentru a face respectiva achiziție). Practic cumperi ceva cu bani furați de la viitorul “tu”. Cu cât vei scăpa mai repede de aceste datorii cu atât vei reduce stresul financiar și îți vei putea calcula mai ușor următorii pași spre prosperitate.
• Crează-ți un fond de siguranță. Odată scăpat de datoriile de comsum, poți trece la următorul pas. Spre deosebire de fondul de urgență, fondul de siguranță este menit să ne asigure liniștea în cazul unor evenimente nefericite majore (rămânem fără job, suntem în incapacitate temporară de a munci, etc.). Se spune că ținta ar trebui sa fie echivalentul a 3-6 luni de cheltuieli curente (ideal chiar 12 luni), iar modul în care ar trebui păstrată această sumă este iar destul de discutat: titluri de stat, depozite în euro, combinații de mai multe valute, etc. Pentru a strânge aceste sume vei avea nevoie de răbdare pentru că întreg procesul va dura o vreme. Vei depune sume mai mici la început și pe masura ce îți vei reduce din cheltuieli (pentru că acum ai un buget care să te ajute) vei crește sumele economisite și vei grăbi procesul.

Nu îți fie teamă să greșești!

La urma urmei cam asta ai făcut și până acum. Ai abordat subiectul finanțelor personale într-un mod deficitar care te poate ține pe loc multă vreme. Acum că te-ai hotărât să schimbi asta, ține minte că este, totusi, în regulă să greșești. Este chiar indicat să greșești cât mai devreme pentru a putea învăța din aceste greșeli cât timp impactul lor asupra calității vieții tale este încă mic. Toată lumea greșește. Cine spune că nu a greșit niciodată mergând pe drumul educației financiare nu e sincer. Și eu, la rândul meu, sunt încă la începutul acestui drum, iar pentru mine a învăța din greșelile mele (și mai ales din ale altora) este cel putin la fel de valoros precum a descoperi idei și practici noi. Asta încerc să fac și eu aici: să te ajut în ambele sensuri.

Cu ce ar trebui să rămâi?

Dacă ai avut curiozitatea să rămâi până aici, deja ai învățat câteva lucruri care te vor ajuta în drumul tău spre prosperitate:

• 9 din 10 români sunt analfabeți financiar, nefiind capabili să înțeleagă mecanisme financiare elementare;
• utilizând un buget personal de venituri și cheltuieli îți poți gestiona mai bine finanțele personale folosind regula 50-30-20;
• plătește-te pe tine primul;
• scapă de datoriile de consum;
• crează-ți fonduri de urgență și de siguranță;
• doar investind în educația ta financiară îți poți îmbunătăți standardul de viață.

Dacă te afli la începutul acestui drum volumul de informații de mai sus poate fi copleșitor. Încearcă să le descoperi pe rand. Important este să începi și, după cum spune o vorbă celebră, “Cel mai bun moment să începi este ACUM.”

Nu uita să te abonezi pentru a fi la curent cu cele mai recente articole.

Dacă blogul meu te ajută să îți satisfaci măcar o parte din nevoi poți ajuta la rândul tău la îmbunătățirea acestuia.