Bugetul personal

De-a lungul timpului, am urmărit mulți oameni foarte pricepuți în domeniul financiar. Priviți în detaliu, fiecare dintre ei avea viziuni diferite asupra drumului către independență financiară: unii se dedicau întru totul investițiilor în imobiliare, alții preferau Bursa de Valori București, alții bursele străine și tot așa. Însă toți aveau la bază cam aceiași pași simpli (în teorie):

1. Crește-ți venitul
2. Economisește
3. Investește
4. Repetă

Ușor de spus, nu la fel de ușor de facut. Asta pentru că, după cum spuneam într-un alt articol, 9 din 10 români sunt analfabeți din punct de vedere financiar. M-aș putea apuca să înșir aici moduri în care să îți crești venitul, să economisești sau să investești (cu siguranță o voi face cu altă ocazie), dar mai întai de toate te-aș întreba: știi cu exactitate câți bani îți intră în casă lunar și, mai ales, unde dispar acești bani? Sunt 90% șanse ca răspunsul tău să fie un mare “Nu”, dar nu îți face griji! Îți ofer mai jos un mod excelent de a remedia situația.

Ce este bugetul personal?

Bugetul este o estimare a veniturilor și cheltuielilor pe o anumită perioadă de timp. Este unul dintre cele mai importante instrumente ale gestionării finanțelor personale și te ajută să îți faci un plan concret pentru a-ți cheltui (și economisi) banii. De cele mai multe ori, o dată ce am început să ținem evidența cheltuielior vom fi surprinși de cât de mulți bani se duc pe lucruri foarte puțin importante.

Cum te poate ajuta un buget personal?

A folosi un buget lunar nu înseamnă a fi zgârcit, ci a fi în control. Un astfel de buget te ajută să înțelegi mai bine cam cum îți permiți să trăiești cu mijloacele pe care le ai la dispoziție în momentul de față și ce trebuie să faci dacă vrei să îți crești nivelul de trai.

Urmărind atent veniturile și cheltuielile îți vei putea da seama din timp când apar excese sau deficite și vei putea reacționa ca atare. Dacă cheltuiești tot ce câștigi, bugetul te va ajuta să identifici locuri de unde mai poți “tăia”. Acest lucru este foarte indicat pentru a nu risca să cazi în extrema cealaltă – să ajungi să cheltuiești mai mult decât produci și să te îngropi în datorii. Dacă, însă, din bugetul tău reiese că vei rămâne cu anumite sume de bani necheltuite, te poti gândi să treci la nivelul următor – un plan de economii.

Cum îți faci un buget personal?

După cum spuneam, un buget e un mod în care îți poți urmări veniturile și cheltuielile într-o anumită perioadă de timp. Așadar, primul pas ar fi să începi să le monitorizezi și poți începe prin a-ți crea două liste: una în care să îți notezi veniturile (salariu, pensie, burse, chirii, dividende, etc.) și alta pentru cheltuieli. Poti crea aceste liste într-un fișier Excel, folosind diverse aplicații de bugetare sau, pur și simplu, cu pixul pe foaie.

Există diverse moduri în care poți planifica și urmări un buget personal, dar în orice formă bugetul trebuie să îți acopere toate nevoile, o parte din dorințe și – foarte important – un plan de economii.

Metoda 50-30-20 este un foarte bun punct de plecare în crearea unui buget. Această metodă presupune direcționarea veniturilor tale către trei categorii mari după cum urmează:

• 50% către nevoi – aici intră cheltuieli cu mâncarea, utilitățile, transportul, chiria, credite ipotecare, etc.
• 30% către dorințe – fie că vorbim despre vacanțe, ieșiri în oraș, vestimentație, gadget-uri, etc.
• 20% către economii – cheltuieli neprevăzute, fonduri de siguranță, investiții, rambursări anticipate etc.

Metoda 50-30-20 (sau cum prefer eu să o numesc 20-50-30 – pentru că am economiile în primul rând în minte) poate fi folosită ca atare sau ca bază pentru alte metode de bugetare, după cum vei vedea în continuare.

Metoda plicurilor este un alt mod foarte simplu de a împărți veniturile lunare în categorii. Tot ce trebuie să faci e să iei un număr de plicuri, să notezi pe ele scopul pe care vrei să îl dai banilor respectivi și să aloci fiecăruia suma de bani pe care ți-ai planificat-o. Poți folosi metoda 50-30-20 și să notezi plicurile cu “Nevoi”, “Dorințe” și “Economii” sau poți merge mai în detaliu folosind un număr mai mare de plicuri. Deși implică mai mult efort, această metodă te va ajuta să îți dai seama ușor câți bani îți mai permiți să cheltui pe anumite dorințe.

TIP: În loc de plicuri fizice îți poți crea conturi bancare separate pentru fiecare categorie.

Bugetarea cu suma zero presupune să îți aloci toate veniturile (“până la ultimul leuț”) în direcții bine stabilite astfel încât la finalul lunii, după ce ai avut grijă de nevoi, dorințe și economii, să rămâi fără niciun ban. Această metodă poate fi percepută ca fiind puțin mai complexă pentru că presupune să ai o imagine foarte clară asupra veniturilor și cheltuielilor lunare, însă odată deprins mecanismul, te poate ajuta să prioritizezi mai ușor anumite obiective financiare: acumularea pentru rambursări anticipate, crearea de fonduri de rezervă, diverse achiziții, etc. Este metoda pe care o folosesc și eu pentru că îmi oferă un grad ridicat de vizibilitate asupra banilor mei (și unde se duc) și mă ajută să nu cheltuiesc mai mult decât îmi permit.

PRO TIP: Indiferent de metoda pe care alegi să o folosești, plătește-te pe tine primul! Nu lăsa pentru economii “ce rămâne” la finalul lunii. Începe prin a pune deoparte ce ți-ai propus să aloci pentru tine și apoi continuă cu celelalte cheltuieli. Dacă vei constata că banii nu mai sunt suficienți, înseamnă că trebuie să faci cumva să reduci din cheltuieli sau să îți crești veniturile, nu să consumi din economii pentru a-ți plăti dorințele.

Câteva idei de care să ții cont

• Bugetul nu ține de vârstă, profesie sau statut social. Poți folosi oricând un buget adaptat situației personale
• Descoperă cât de mult produci (mai ales dacă veniturile tale nu sunt reprezentate doar de salariu) și care sunt cheltuielile lunare. Păstrează bonurile și chitanțele, verifică aplicațiile bancare și notează-le pe toate. Poate fi frustrant la început, dar crede-mă că merită efortul
• Setează-ți obiective. Fie că vrei să faci plăți anticipate, noi achiziții sau să economisești o anumită sumă, începe-ți bugetul cu acest scop în minte. Apoi compară bugetul cu realitatea și fă ajustările necesare pe parcurs
• Asigură-te în caz de criză. Construiește-ți un fond de urgență (2000-3000 lei pentru chestiuni neprevăzute: urgențe medicale, defecțiuni în casă sau ale mașinii, etc.) și un fond de siguranță (echivalentul a 3-6 salarii pentru cazul în care apar probleme pe termen mai lung: incapacitate temporară de a munci, pierderea jobului, etc.)
• Fii disciplinat și realist. O dată ce ai început bugetarea, ține-te de ea și fă-o cu seriozitate. Poți da ușor greș dacă îți estimezi nerealist veniturile, daca îți subestimezi cheltuielile sau – cel mai grav –  dacă le faci pe amândouă
• E ok să mai iei o pauză. După cum spuneam mai sus bugetul nu înseamnă austeritate. Ia-ți libertatea de a te răsfăța din când în când chiar dacă asta nu se aliniază perfect cu planurile tale bugetare.

PRO TIP: Dacă ai o familie e foarte important să faci toate planurile acestea alături de partenerul tău de viată. Dacă nu aveti aceeași întelegere asupra bugetului, lucrurile se pot complica foarte ușor. În cazul meu personal faptul că soția mea a înțeles de la bun început cum funcționează acest mecanism a fost extraordinar și în prezent contribuim în aceeași măsură la acest proces.

Concluzie

Un buget personal poate părea restrictiv, dar făcut responsabil îți va oferi control asupra veniturilor, cheltuielilor și economiilor tale. Bugetul se bazează foarte mult pe controlul impulsurilor de a cheltui și necesită multă disciplină și angajament, însă îți va oferi drept răsplată reducerea stresului financiar.

Sunt multe modalitați de a folosi un buget, însă acesta trebuie să fie flexibil – poți ajusta procente și obiective sau îți poți defini propriile reguli dacă funcționează mai bine pentru tine. Important este să te ții de ele.

Nu uita să te abonezi pentru a fi la curent cu cele mai recente articole.

Dacă blogul meu te ajută să îți satisfaci măcar o parte din nevoi, poți ajuta la rândul tău la îmbunătățirea acestuia.